Tell Me Goodbye

G statea linistit in pat, cu mainile sub cap si cu ochii inchisi ascultand melodia preferata la telefon.Se gandea la fel si fel de lucruri nesemnificative.Deodata telefonul sau s-a inchis iar aceasta se ridica din pat.
-La naiba, murmura aceasta si tranti usor telefonul pe noptiera.

Mio îşi trecu mâna prin părul lung, liber şi întunecat. Se afla pe holuri, gândindu-se dacă ar trebui să bată la cineva la uşă şi să ceară într-un mod cât mai plăcut şi amabil ...zahăr sau să'l aştepte pe Izaya, care părea că nu mai vrea să ajungă acasă.
Bruneta trase aer adânc în piept, se opri în faţa unei uşi şi bătu de două-trei ori, aşteptând să i se deschidă cu un mic zâmbet pe buze.

-Asta imi mai lipsea,spuse ca pentru el taraindu-si cu greu picioarele spre iesire.Deschise usa larg privind-o pe fata fara vreo expresie pe chip. Da?

- Eh, bună ! Ai cumva zahăr ? Oh, îmi cer iertare dacă te deranjez ! mări finuţ ochii bruneta şi se îndreptă de spate, oprindu-se din a se mai legăna într-o parte şi în alta.
Inspiră adânc, zâmbiindu-i la fel lui G. şi îşi de'te câteva şuviţe la o parte din faţa ochilor.

-Buna si tie, spuse roscatul privind-o din cap pana in picioare. Si...nu-i nimic. clatina din cap facandu-i semn sa intre in camera. Intra, se dadu apoi din fata usii ca fata sa intre.

- Mulţumesc ! Erm...zahăr...o cănuţă, decât...şi îţi rămân datoare ! îi zâmbeşte bruneta amabilă şi finuţ , fluturând de câteva ori din gene jucăuşă. Purta o rochiţă neagră, până la genunchi, ce avea dantelă, făcând-o pe Mio să pără tare plăpândă şi gingaşă.

-Ia loc daca vrei...,ridica scurt din umeri indreptandu-se cu pasi greoi spre bucatarie.Murmura ceva ca pentru el uitandu-se prin toate dulapurile pentru zahar.Ahaa! Deci aici erai...,clatina amuzat din cap punandu-i zahar intr-o cana.Poftim...!