The secret side of me, I never let you see

Îşi legăna picioarele uşor, cu grijă şi privea înainte. Stătea pe o scenă, mai exact pe marginea ei. Deşi spectacolul luase sfârşit cu mult timp în urmă, Mio rămăsese în acest loc, privind cum lumea pleca şi ea rămânea undeva în spate. Dar îi plăcea. Râdea singură, râsul acela pur, molipsitor, ce îi făcea pe cei din jurul ei să îşi dea seama ce plină de veselie era şi îşi legăna picioarele în aer.
Trase aer adânc în piept, oprindu-se uşor din jocul ei, apoi se uită direct spre uşi. În lumina reflectoarelor, părea o fiinţă blândă, plăpândă, lipsită de orice putere. Şi până la urmă, nu era aşa ?

- Sper ca nu ai de gand sa distrugi iar si iar.. se auzi vocea blanda a lui Rokudo la cativa metri departare.
Hibari insa nu-i raspunse, pasi calm ca deobicei, cu mainile afundate in buzunarele blugilor, cercetand cu privirea sa profunda orice detaliu. Rokudo clatina din cap dezaprobator insa il urma pe prietenul sau linistit ca deobicei.

Auzi un glas necunoscut şi se încruntă, întorcându'şi privirea jucăuşă, dar blândă către cei doi. Îşi subţie buzele într'o linie dreaptă, apoi le arcui într'un zâmbet mic, timid şi în colţul gurii. Trase aer adânc în piept, clipind de câteva ori.
- Bună seara, îi salută tânăra pe un ton plăcut şi calm, începând să îşi legăne picioarele din nou.

Rokudo tresari cand auzi o alta vocea, dar nu de teama. Scutura usor din cap si cand o zari pe fata afisa un zambet finut.
- Buna seara si tie! saluta pe un ton bland, specific lui, ochii sai - unul albastru, iar celalalt rosu - sclipeau intr-un mod ciudat dar placut.
Hibari saluta la randul sau, ceva mai incet, calm ca deobicei si o privi pe tanara doar pentru doua clipe apoi se uita in jurul sau.

- Ce faceti aici ? Adică spectacolul s-a terminat acum mult timp ! sări de pe scenă, aranjându'şi rochiţa neagră şi le zâmbi la fel celor doi, prinzând o nuanţă trandafire în obraji.
Se apropie de ei cu paşi micuţi, ducându'şi braţele la spate şi trase aer adânc în piept, privindu-l pe Hibari, apoi pe Rokudo.

- N-are nici o importanta daca spectacolul s-a sfarsit. Oricum.. aceeasi intrebare am putea sa o punem si noi! ii spuse Rokudo pe acelasi ton, fara sa-i piara acel zambet de pe chipul alb ca varul.
Hibari nu spuse nimic, doar ii privea discret pe fiecare in parte, avand acel aer misterios.

- Eu am rămas după spectacol, obişnuiesc să fac asta ! Îmi place liniştea, îi răspunde simplu Mio lui Rokudo, fluturând jucăuşă din genele lungi şi întunecate, apoi se uită la Hibari cu coada ochiului, zâmbiind uşor şi blând.
- Tu ce de nu spui nimic ? îl privi ea atunci pe Hibari mai atentă, dându'şi câteva şuviţe de păr la o parte din ochii.

- Trebuie sa spun neaparat ceva? glasui atunci Hibari, un ton foarte placut dar tot acea picatura de mister o avea.
Rokudo clatina usor din cap cand il auzi apoi o privi pe Mio calm si linistit, cercetand imprejurimile cu privirea.

- Nu, dar...ar fi mai plăcut dacă ai spune şi tu ceva ! îi spuse bruneta senină şi îşi păstră zâmbetul liniştită, în timp ce îl privea cu ochii mari, strălucitoiri şi jucăuşi.

- Ca de exemplu? intreba pe acelasi ton Hibari si isi arcui incet o spranceana.
Rokudo isi ceru scuze si incepu sa faca o 'tura' prin acel loc, studiind cu atentie in special scena.

- Ai fi putut să mă saluţi, să mă întrebi ce fac aici sau...nu ştiu, să fi ceva mai prietenos ! Oricum, eu sunt Mio ! Mio Akiyama, întinse mâna către el şi zâmbi la fel ca mai înainte, privindu-l în ochi adânc şi intens.

- Si nu te-am salutat sau cum? o sageta din priviri, acum nu mai avea o privirea calma ci una rece.
Atunci Rokudo se intoarse inapoi la ei si ii privi in parte. Hibari se intoarse pe calcaie si o lua incet la pas.
- Asa este el, scuza-l.. ii spuse Rokudo brunetei, privind-o linistit.

- Mm, îl scuz ! Cred...Dar cum te cheamă ? Şi pe tine ? îşi întoarse senină privirea către Rokudo, surâzând usor şi flutură gingaşă din gene. Se uită cu coada ochiului după Hibari, oftând şi după câteva secunde, clătină din cap.

- Rokudo, incantat! inclina usor capul Rokudo, zambind apoi privi discret cu coada ochiului spre Hibari.
Acesta se indrepta linistit spre iesire, afundandu-si mai bine mainile in buzunarele blugilor.

- Îmi pare bine de cunoştiinţă ! râse dulce tânăra şi îl luă de mână pe Rokudo, alergând către ieşire după Hibari.
Îşi arcui buzele într-un zâmbet micuţ, gingaş şi poate adorabil, apoi clipi de câteva ori, trăgând aer adânc în piept.
- Staai !

Rokudo mari ochii la gestul ei cand il lua de mana, mai ales ca era incredibil de rece. Surase usor si o urma pe tanara, uitandu-se si el dupa Hibari.
Brunetul insa pasi calm si iesi din sala in acelasi mod, oprindu-se brusc in loc, avand ochii inchisi.

Se lovi de Hibari si scanci fara sunet, strambandu-si slab buzele.
- Erm, iartă-mă ! mări ochii, apoi se îmbujora. Îşi muşcă buza inferioară, apoi îl privi pe Rokudo. De ce ai mâna rece ? îl întrebă brusc, încă ţinându-l usor de mână şi având sprâncenele arcuite.

- Vampir. ii raspunse calm Rokudo, privind-o totusi senin pe bruneta. Dar stai linistita, nu-ti fac nimic!
- Ai grija.. ii spuse Hibari pe un ton profund, totusi cu un strop de raceala atunci cand fata se izbi de el. Da, da.. nu-i nimic.. ingana Hibari si o lua iar la pas.

- Awm, vampir ? Adică şi...colţi ? îl privi cu ochii mari, mai mult fascinată de vorbele lui decât speriată. Clipi des şi apoi se uită la Hiibari, jucându'se veselă cu mâna lui Rokudo.
- Şi tu eşti tot vampir ? îl întrebă curioasă, chicotind gingaşă şi inocentă.

- Nu. Demon. ii raspunse pe acelasi ton ca adineauri, pasind calm spre iesirea din cladire.
Rokudo surase amuzat de bruneta ca se tot juca cu mana lui dar nu reactiona in nici un fel, o lasa in pace.

- Oh, demooon ! Şi tu ai colţi ? îl întrebă curioasă pe Hibari, continuând să se joace cu mâna lui Rokudo. Îl privi pe Hibari zâmbitoare, cu ochii la fel de mari şi senini, având o sclipire aparte. Tânăra îşi umezi buzele şi după ieşi din clădire cu paşi eleganţi, uşori.

- Depinde.. daca ma voi enerva, probabil ai sa-i vezi! raspunse la fel de calm, pasind acum pe asfalt, privind acum cerul plin de nori.
Rokudo il privi atent pe amicul sau, clatinand din cap, din cand in cand aruncandu-si privirea asupra brunetei.

- Oh....atunci nu o să te enervez. Sau o să încerc, îşi strâmbă slab buzele şi îşi lăsă privirea în jos, mărind finuţ ochii, apoi înghiţi în sec. Îşi privi pentru câteva minute balerinii negri, apoi îşi ridică privirea către Rokudo, zâmbiindu-i dulce şi gingaş.

- E totul bine? o intreba Rokudo bland, chiar daca nu zambea.
Hibari isi cobora privirea de la cerul inorat, uitandu-se acum absent catre drum, fiind in fata celor doi cu cativa pasi.

- Da, da, da ! îi răspunde bruneta dând incet din cap, apoi râse cristalin. Se uită în jurul ei şi după îl privi din nou pe Hibari, în timp ce îşi lăsa capul pe spate, dar nu îi dădu drumul de la mână lui Rokudo.
- Erm, unde mergem ? îi întrebă pe cei doi, cu privirea îndreptată spre cer,