Looking at stars ...

Fiind noapte, și neputând să doarmă, Nanami se gândi că nu i-ar strica o plimbare micuță prin parc, în toiul nopții. Se îmbrăcă rapid și ieși din casă cu grijă, nefăcând zgomot pentru vecini, nu vroia să se certe cu ei, vroia să fie cât mai „invizibilă” posibil. Nu dorea ceartă. Mergea liniștită pe străzile pustii, ascultând muzică în căști clătinând ușor din cap la versurile ce se auzeau în acestea.

Hibari isi facea mica 'tura' de noapte, tinand cond ca el era mai mult nocturn. Era liniste, exact cum ii placea lui ceea ce-l determina sa aiba o stare mult mai placuta. Se opri o clipa in loc si privi cerul instelat, cufundandu-si mainile in buzunarele blugilor.

Mergea cu capul în jos, visând la versurile pe care le asculta. Începuse să fredoneze închizând ochii, mergea în continuare, până când a dat peste cineva, trezindu-se peste acea persoană. Nu realiză din prima, dar când observă se ridică fulgerător de pe persoană, și își ceru scuze, de atâtea ori încât le uită numărul. Îi întinse mâna băiatului, doar atât observă, pentru a se ridica.

Nici ca-si daduse seama cum a ajuns sa faca cunostinta cu pamantul, dar nu era o problema. Important era ca tanara din fata lui sa fie bine, el n-avea cum sa se loveasca.
- Usor, stai linistita.. nu s-a intamplat nimic! ii spuse brunetul calm cand o auzi de nu stiu cate ori ca isi cerea scuze apoi se ridica in secunda doi de pe jos. Tu esti bine?

Se uita puțin confuză, la faptul că tânărul se ridicase așa de repede. Își retrase mâna încet, schițând un zâmbet, rușinată de întâmplarea pe care o efectuase.
-Eu ... sunt bine, am căzut pe moale, spuse aceasta realizând cât de patetică a fost acea replică. „Bravo Ami, deșteaptă replică” își spuse în minte ironică dându-și cu podul palmei peste frunte.

Il amuza acea replica pe care o spuse tanara bruneta. Isi puse usor mana pe cap'sorul ei si o ciufuli, semn ca nu era nici o problema: asa facea el deobicei.
- E bine ca nu te-ai lovit! ii spuse calm si bland Hibari, retragandu-si incet mana.

Fată dădu din cap în semn de „nu” deoarece îi era teamă să mai deschidă gura. Cine știe ce perle „frumoase” mai scotea pe gură? Putea să-l deranjeze ceva pe băiat, de unde putea știi ea ce fel de om este? Ce îl deranja și ce nu? Mai bine tăcea decât să îl deranjeze.

- N-are ce sa ma deranjeze. Daca ai de spus ceva, te rog.. spune! ii spuse la fel de calm si bland Hibari, aranjandu-si mai bine camasa de pe el si isi cufunda mainile in buzunarele blugilor.

-Heeeeeey, erau gândurile mele, spuse aceasta revoltată, încrucișându-și mâinile la piept și întorcându-se cu spatele la băiat. Nu e corect ... spuse încet oftând, nu îi plăcea să-i citească cineva gândurile se temea de ce putea crede lumea despre ea, dacă îi află trecutul

- Scuze! mari usor ochii cand o vazu cum reactioneaza. Nu mergea mai departe, nu era genul de persoana care sa-ti intre in minte si sa-ti descopere trecutul, caci si el era in aceeasi situatie si nu intrecea limita.

Fata oftă și lăsă privirea în jos. Reacționase prea urât, dar i se mai întâmplase de mult acea experiență și suferise mult. Fata se întoarse către băiat și îl privi cu părere de rău.
-Îmi pare rău, am reacționat prea dur, nu trebuia, nu e vina ta, spuse tristă lăsând privirea în jos.

Ramase si el surprins de cele spuse de catre tanara. Se astepta sa-l plesneasca sau cine stie.. isi scoase mana dreapta din buzunar si o privi bland pe bruneta. Isi duse degetul aratator sub barbia ei si ii ridica finut chipul.
- Hei, calmeaza-te. Nu e nici o problema, e ok sa fi reactionat asa..

-Ba nu, nu trebuia să reacționez așa, doar că ... nu am putut să mă controlez ... în fine, nu contează ... spuse fata schițând un zâmbet, apoi își lăsă iar privirea în jos. Eu sunt ... Nanami, Ami pe scurt, spuse aceasta oftând zâmbind către băiat, prezentându-se.

- Hibari, imi pare bine.. spuse acesta calm ca deobicei si isi stramba usor nasul cand o vazu ca-si lasa privirea in jos. Gata, a trecut! Nu te mai gandi la asta!

-Încântată de asemenea, spuse fata zâmbind. Dacă zici tu că a trecut ... spuse fata încet, apoi zâmbi privindu-l pe băiat. Deeeci, ce specie ești? Ai putut să-mi citești gândurile și mă gândeam .... spuse oprindu-se, iar o făcuse, nu putea să tacă? Poate băiatului nu-i plăcea să vorbească despre asta, ce a pus-o pe ea să întrebe?

- Demon. ii raspunse foarte degajat tanarul, uitandu-se o clipa in stanga si in dreapta. Vrei sa ne plimbam? intreba acesta foarte calm, cufundandu-si mai bine mainile in buzunare.

Fata se uită la el pentru câteva secunde și îl analizează pe băiat rapid, apoi înclină din cap zâmbind stânjenită. Nu îi era frică de el, nici după ce aflase ce este, nu îi păsa, nu îi făcuse rău, ba chiar îl interesa starea ei, atunci când a căzut, nu avea de ce să-i poarte pică.
-Dacă nu te deranjează prezența mea, sigur, spuse zâmbind, dornică de o plimbare.

- Daca ma deranja, nu te mai invitam! ii spuse linistit Hibari, luand-o incet la pas alaturi de Nanami.

-Da, poate că da, însă ... mă gândeam că poate ești doar politicos și nu știi cum să scapi de mine, nu mă deranjează dacă îmi spui asta sincer. Sunt obișnuită să fiu singură, deci nu ar fi o problemă dacă vrei să scapi de mine, spuse aceasta senină, era adevărat tot ce spusese.

Isi miji ochii cand o auzi apoi ii inchise pentru cateva clipe. Dupa ce-i deschise, o privi atent pe tanara bruneta si clatina din cap.
- N-ai avea cu ce sa ma deranjezi si nu sunt asa politicos pe cat spui tu! Deci.. mergem?

-Mie, îmi pari destul de politicos pentru început, spuse fata zâmbind. Sigur, putem merge, spuse aceasta gândindu-se mai apoi că poate îl deranjase pe băiat ce spusese ea.

- Pentru inceput... ingana Hibari ganditor, luand-o incet la pas alaturi de Nanami. O privi din cand in cand discret cu coada ochiului, apoi isi indrepta atentia catre drum.

-Păi da, pentru început. Nu te cunosc, nu mă cunoști. Tu mă poți descifra în doi timpi și trei mișcări, îmi citești gândurile, dar eu nu. Deci de aceea te consider pentru început un tip politicos, spuse zâmbind.

- Promit sa nu-ti mai citesc gandurile! ridica mana dreapta in aer, si o privi calm si bland, chiar daca nu schita nici un zambet pe chipul alb ca varul.

-Bineeeee, fie cum spui tu, zise aceasta zâmbind privind în față având gândurile amestecate, negândindu-se la ceva anume. Își ridică privirea, uitându-se la stele, uitând să se asigure pe unde merge.